Trăsăturile de personalitate definesc acele caracteristici pe care le demonstrăm în majoritatea contextelor și sunt relativ stabile în timp. O anumită personalitate nu ne spune aproape nimic despre abilitățile noastre, însă ne poate spune foarte multe despre mediul în care ne simțim cel mai bine. Și pentru că sunt anumite contexte în care suntem în largul nostru, e foarte probabil ca și performanța noastră să fie una bună acolo. E foarte important să reținem că dacă nu avem trăsăturile de personalitate potrivite pentru o anumită profesie, putem oricând să dezvoltăm competențe care să compenseze pentru minusurile noastre. În cele ce urmează vom vedea cum putem ține cont de trăsăturile de personalitate în contextul traiectoriei profesionale, iar pentru aceasta vom face referire la modelul Big Five al personalității, respectiv la cele 5 trăsături: extraversiune, agreabilitate, conștiinciozitate, stabilitate emoțională și deschiderea spre experiență.

Extravertiţii tind să fie consideraţi de ceilalţi ca fiind prietenoşi, afectuoşi, iubitori de distracţie. Această dimensiune se asociază şi cu dezvoltarea relaţiilor sociale în timpul facultăţii, cei care au scoruri mari făcându-şi mult mai uşor prieteni. Extraversiunea se asociază cu leadership-ul, relaţiile interpersonale, efortul, iniţiativa şi acceptarea sarcinilor. În ceea ce privește abilitățile de conducere, se pare că extraversiunea este unul dintre factorii ce prezic asumarea rolului de lider, dar și a performanței în acest rol (alături de agreabilitate și stabilitate emoțională). Totodată, se pare că persoanele extraverte resimt mai puternic satisfacție în muncă. Dar nu tuturor ne place să socializăm, să inițiem conversații, să cunoaștem oameni noi. Cu alte cuvinte, unii suntem introverți și preferăm relațiile profunde, având un număr restrâns de prieteni. În ceea ce privește activitatea profesională, persoanele introverte tind să persiste mai mult într-o activitate până obțin rezultatul dorit. Sunt mai deschise spre introspecție și asta face să-și sesizeze mai repede greșelile, sunt orientați spre success și performanță în muncă.

Agreabilitatea determină raportarea la mai puţine conflicte, iar când acestea se produc reuşesc să reducă stima de sine a persoanei în cauză. Persoanele cu scoruri mari la această dimensiune tind să evite folosirea puterii ca mijloc de rezolvare a unui conflict cu o altă persoană. Agreabilitatea crescută se asociază cu satisfacție la locul de muncă, în timp ce agreabilitatea scăzută poate fi un bun predictor pentru conflicte. Stabilitatea emoțională (sau neuroticismul) a fost pusă, în primul rând, în relaţie cu satisfacţia în muncă. Se consideră că neuroticismul este asociat cu afectivitatea negativă şi, prin urmare, un angajat „nevrotic” va fi nemulţumit de poziţia sa profesională şi va avea o atitudine negativă faţă de locul său de muncă. Cei cu scoruri scăzute la neuroticism sunt mai fericiţi şi mai mulţumiţi de viaţă în general, deci și de activitatea profesională. Între neuroticism şi satisfacţia în muncă există o corelaţie negativă, ceea ce înseamnă că persoanele cu stabilitate emoțională se simt mult mai bine în activitatea profesională.

Conştiinciozitatea este o trăsătură foarte des întâlnită în mediul social. Persoanele cu scoruri mari sunt văzuţi de colegii lor ca fiind organizaţi, punctuali şi ambiţioşi. Conştiinciozitatea prezice o satisfacţie în ceea ce priveşte jobul şi venitul mai mare, astfel că putem discuta despre persoane competitive și orientate spre rezultat.

Deschiderea spre experienţă este unul din cei mai greu de descris factori deoarece nu corespunde limbajului uzual. Se pare că scorurile mari la aceste factor conduc la o nevoie mai mare de dezvoltare personală, persoanele care demonstrează această trăsătură având o gândire ”outside the box” Această dimensiune se află în legătură cu relaţiile interpersonale, competenţele de comunicare şi cunoştinţele specifice postului.

Fiecare dintre trăsăturile de personalitate poate reprezenta un atuu în anumite profesii, așa cum se poate constitui într-un dezavantaj în alte profesii. Prezența unei trăsături nu este ceva bun sau ceva rău în sine, ci capătă conotație pozitivă sau negativă în funcție de interesele noastre profesionale. De aceea e important să înțelegem care sunt trăsăturile de personalitate ce ne definesc și să identificăm ce rol joacă ele în traiectoria noastră profesională. Pentru evaluarea trăsăturilor profesionale, cel mai bine este să apelăm la o evaluare specializată la un cabinet de consiliere, evaluare făcută de un psiholog cu instrumente adaptate pentru populația din România.