Stresul

Probleme în relații, la facultate sau la muncă, schimbări majore în viața noastră, o boală sau un eșec, sunt doar câteva exemple de surse ale stresului.

Analizând puțin mediul în care trăim, vom vedea că suntem înconjurați de multe provocări în atingerea scopurilor noastre. Când acestea sunt percepute ca fiind negative, apar consecințe ce ne împiedică buna funcționare.

Ce este stresul?

De multe ori ne este greu să îl definim și apelăm direct la exemple de situații. Mai exact, stresul se referă la trăirea unor evenimente care sunt percepute ca periculoase pentru bunăstarea noastră fizică și psihică.

Evenimentele care sunt percepute ca fiind stresante pot fi identificate ca fiind evenimente traumatice, incontrolabile sau imprevizibile, schimbări majore în condițiile de trai sau chiar conflicte interne.

Schimbarea locului de muncă sau a orientării profesionale pot fi evenimente generatoare de stres prin faptul că presupun schimbări majore ce apar în modul de viață. Însă, există și situații zilnice pot fi trăite ca agenți stresanți, precum așteptarea la o coadă lungă, blocarea în trafic.

Stresul cauzat de conflicte interne apare atunci când două sau mai multe nevoi sunt în opoziție.

Ce influențează perceperea unui eveniment ca fiind stresant ?

Gradul în care noi putem controla un eveniment determină perceperea lui ca fiind generator de stres sau nu. Atunci când un eveniment pare să fie incontrolabil, faptul că noi nu îl putem împiedica sau schimba face ca acel eveniment să devină stresant pentru noi.

Predictibilitatea afectează și ea modul în care vom percepe evenimentul. Gradul în care știm dacă și când va avea loc un eveniment, chiar dacă nu îl putem controla, ne ajută să reducem din stres. De exemplu, la locul de muncă putem resimți stres atunci când ne aflăm în situații de evaluare imprevizibile. Un coleg sau chiar managerul ne critică munca, însă nu în fiecare situație. Astfel, atunci când îndeplinim o sarcină ne vom gândi mereu dacă acum vom fi din nou criticați sau dacă am făcut bine. Locul de muncă va fi perceput ca un mediu stresant în care există situații imprevizibile de evaluare.

Cum reacționăm la stres?

Atunci când ne confruntăm cu stresul pot apărea o serie de reacții: atât psihologice, cât și fiziologice. Organismul nostru încearcă să facă față situațiilor percepute ca amenințătoare. Astfel, uneori își mobilizează toată energia, alteori este depășit și pot apărea reacțiile de mai sus.

Din perspectiva reacțiilor psihologice, putem trăi anxietate, furie, descurajare, depresie, iar uneori pot apărea și dificultăți cognitive. Însă, apariția acestora depinde de efortul și succesul nostru de adaptare la stres.

Pe măsură ce situația generatoare de stres persistă, corpul încearcă să se mobilizeze fie pentru a lupta cu amenințarea, fie pentru a se îndepărta de ea (reacția luptă sau fugi).

Atunci când nu avem strategiile eficiente pentru a face față, se pot dezvolta și o serie de probleme de sănătate, precum boli cardiovasculare, diabet, diferite tipuri de cancer.

Ce ne ajută să facem față stresului ?

Învățarea conștientă de strategii de reglare emoțională și comportamentală este un prim pas către a deveni mai buni în fața stresului. Mobilizarea resurselor poate fi direcționată fie pe problemă, fie pe emoții.

Focalizarea pe planificare este o strategie centrată pe problemă și presupune gândirea și urmarea unor pași care duc la ieșirea din situația generatoare de stres.

Centrarea pe emoții se referă la asocierea unui sens și a unui înțeles situației. Adesea, ne va ajuta dacă acesta face referire la dezvoltarea noastră personală.

 O altă strategie este punerea în perspectivă a situației stresante și analiza ei critică. Aceasta ne va ajuta să vedem cât de importantă este problema în comparație cu altele și pe viitor să reacționăm în mod corespunzător. Este ca atunci când privești un tablou: trebuie să te dai un pas mai în spate pentru a vedea și aprecia întregul.

Articol scris de Gabriela Gherguț