Motivația este unul dintre factorii principali care ne ajută să progresăm, să înaintăm pe traiectoria profesională. În ceea ce privește studiile asupra motivației, știm că motivația intrinsecă este cea care se asociază cu o persistență mai mare în sarcină. Persoanele care demonstrează motivație intrinsecă obosesc mai greu, renunță mai târziu (sau găsesc resurse astfel încât să nu renunțe). Totuși, nu pentru orice activitate avem nevoie să dezvoltăm motivație intrinsecă. Unele activități sunt utile pentru moment și căutăm orice strategie pentru a nu abandona, deoarece știm că nu reprezintă un interes major pentru noi, pe termen lung. Astfel că, pentru unele activități sau pentru unele obiective este suficient să apelăm la motivație extrinsecă pentru a ne menține antrenați. Pentru alte activități și scopuri profesionale e preferabil ca motivația extrinsecă să se transforme în motivație intrinsecă pentru a ne menține interesul pe termen lung. Odată ce am stabilit ce fel de motivație ne interesează, putem folosi câteva strategii pentru a dezvolta motivația dorită.

Motivația extrinsecă se bazează exclusiv pe factori ce sunt externi nouă, respectiv recompense, penalizări, pedepse sau întăriri negative. Faptul că o notă de 8 este o recompensă sau o pedeapsă e ceva ce stabilim subiectiv. Se prea poate ca pentru o disciplină unde am depus efort constant și ne-am pregătit mult, nota 8 să nu fie deloc satisfăcătoare. Pe de altă parte, pentru o disciplină unde abia am parcurs bibliografia, 8 să devină un pretext de bucurie. Recompensele (atunci când facem un comportament pentru a primi ceva plăcut) și întăririle negative (atunci când facem un comportament pentru a evita ceva neplăcut) vor duce la sporirea frecvenței și intensității unui comportament. Penalizările (retragerea a ceva plăcut) sau pedepsele (administrarea a ceva neplăcut) scad frecvența și intensitatea unui comportament. Dacă ne dorim să mergem la un curs de perfecționare pe care îl găsim inutil și plictisitor, putem folosi recompense și întăriri negative care să ne mențină atenți la curs și implicați în procesul de învățare. Dacă alocăm prea mult timp ieșirilor cu prietenii în loc să ne pregătim pentru locul de muncă sau pentru facultate, putem folosi penalizarea și pedeapsa pentru a reduce timpul petrecut cu prietenii în detrimentul locului de muncă sau al facultății.

Așa cum spuneam, motivația extrinsecă e potrivită pentru comportamente specifice, de scurtă durată. Când ne gândim la traiectoria profesională, respectiv la activități pe care le vom face zilnic, e important să dezvoltăm motivație intrinsecă. Pentru aceasta, putem apela la una dintre cele 5 elemente prin care se poate susține motivația intrinsecă:

  1. Provocarea – nevoia de a ști că suntem într-o continuă competiție cu noi înșine și că facem față cu succes sarcinilor complexe. Dacă îți place să te autodepășești, să fii mereu mai bun în ceea ce faci, caută să vezi unde poți găsi provocări la locul de muncă sau în traseul tău academic.

  2. Curiozitatea – nevoia de a ști cât mai multe lucruri despre un anumit subiect. Dacă îți place să fii mereu informat, dacă ești o persoană ce caută noi și noi informații, pune-ți întrebări cu privire la ceea ce studiezi sau cu privire la ceea ce lucrezi și caută să găsești răspunsurile antrenându-te tot mai mult în procesul de învățare.

  3. Apartenența la un anumit grup – de data aceasta nu ne mai referim la un grup de prieteni, ci la un grup de profesioniști sau la un grup de studenți. Dacă studiezi geografie și vrei să te identifici cu un grup de geografi, comportă-te ca atare. Investește timp în studii, folosește un limbaj specific, caută să petreci timp cu persoane din această categorie.

  4. Controlul – dorința de a deține controlul prin funcții de conducere. Dacă îți place să conduci, să coordonezi sau să formezi alte personae, e nevoie ca tu să stăpânești domeniul respectiv. Asumă-ți rolul de conducere care să te pună în poziția de a aprofunda tot mai mult domeniul de interes pentru a putea delega sarcini, a stabili strategii și a deveni un sprijin în formarea celorlalți.

  5. Competiție – nevoia de a fi mai bun decât ceilalți. Dacă îți place să concurezi, să compari performanța ta cu a celorlalți, identifică criteriile după care ești evaluat și caută să excelezi la fiecare dintre ele.

Fiecare dintre elementele de mai jos poate funcționa ca factor motivator. Unde te situezi tu? Ce te motivează pe tine? Identifică dacă motivația și angajamentul tău sunt positive. Dacă nu, se paote să fie doar o chestiune de timp până apare abandonul.