*** de Roxana Mateiu  – Vescan

Există un întreg ansamblu de teorii care abordează tema învățării. O parte dintre acestea susțin că noi oamenii (elevi, studenți, angajați) avem un rol activ în procesul de învățare, pe care îl putem controla, astfel că numesc învățarea ca fiind un proces autoreglat. Acest lucru nu înseamnă altceva decât că cel care învață își poate stabili sau dirija propriul proces de învățare.

Una dintre abordări susține faptul că învățarea autoreglată are 3 etape interdependente, care se influențează una pe cealaltă: etapa de pregătire, etapa de performanță și etapa de reflecție.


1. Etapa de pregătire

Există câteva lucruri ce trebuie pregătite înainte de a ne pune pe învățat. În primul rând, trebuie să pregătim mediul de lucru. E foarte important să încercăm să învățăm în același loc de fiecare dată, ba mai mult, să nu avem și alte activități în acel loc. Adică, dacă învăț la birou, să nu mă și joc jocuri video la același birou sau să mănânc tot acolo. Creierul nostru e o „mașină de făcut predicții”, care asociază un loc cu o activitate. Atunci când învățăm mai multe zile la rând la aceeași masă de lucru, treptat creierul nostru va învăța că atunci când ne așezăm la masa respectivă urmează o sesiune de învățare, ceea ce ne va ajuta să ne concentrăm. În al doilea rând, asigură-te că pe masa de lucru ai doar materialele necesare pentru învățare. Elimină orice altceva îți poate distrage atenția (inclusiv notificările de pe telefon sau laptop).

Pe de altă parte, e necesar să ne pregătim mental. Înainte de a trece la treabă, în timp ce iei micul dejun de exemplu, repetă-ți în minte ora sau intervalul orar în care vei învăța. Astfel, vei asocia mai ușor ora cu sarcina de făcut. Rutinele de care spuneam mai devreme ne ajută să ne pregătim si mental pentru sesiunea de învățare. În timp ce înveți, fii atent la gândurile tale. E posibil ca uneori să ne fugă mintea la altceva, dar asta nu e o problemă. Important e să îți dai seama că atenția ta e în altă parte și să reiei materialul la care nu ai fost atent.

Totodată, propune-ți scopuri specifice pentru fiecare sesiune de învățare. „Citesc și îmi iau notițe din capitolul 2 și 3 din cartea X” e mult mai specific decât „azi învăț mult/cât pot”. Dacă îți setezi obiective specifice te poți monitoriza mai ușor și știi exact cât ai parcurs deja și ce mai ai de făcut.

Nu în ultimul rând, oferă-ți recompense pentru fiecare sesiune de învățare încheiată cu succes. Desigur, recompensele trebuie să fie proporționale cu performanța ta. Acestea ne ajută creierul să înțeleagă că tot efortul depus a meritat.

  1. Etapa de performanță

Etapa de performanță se referă la invățarea propriu-zisă. În această etapă trebuie să alegem strategiile de învățare pe care să le folosim, în funcție de materialul de învățat, dar și de tipul de evaluare pe care urmează să o avem. Astfel, pentru unele materiale de tip taxonomii sau formule putem folosi flashcard-uri, care apoi ne vor ajuta la memorare și evaluare. Pentru alte materiale s-ar putea să avem nevoie să luăm notițe, să facem scheme (de tipul ciorchinei), care să ne ajute să punem informațiile în legătură unele cu altele.

Aceasta este și etapa în care pot să apară diverse întrebări. Este foarte important ca, dacă apar cateva întrebări specifice la care nu găsești răspuns atunci când înveți, să ceri ajutor. Fie îi întrebi pe colegii tăi și poate găsiți răspunsurile împreună, fie îi scrii profesorului de la curs sau seminar. Nu-ți fie teamă să întrebi, dar întreabă din timp și nu cu o zi înainte de examen.

Tot în această etapă e necesar să ne gestionăm eficient timpul. Atunci când înveți, o strategie potrivită pentru gestionarea timpului este metoda Pomodoro. Aceasta presupune să îți împarți sesiunea de învățare în reprize de câte 25 de minute, după care iei o pauză de 5 minute. După 4 astfel de seturi, se ia o pauză mai lungă, intre 15 și 30 minute. Pauzele ajută la asimilarea informației. E important ca în pauze să ai o activitate care nu seamănă cu activitatea de învățare. Adică, dacă ai lucrat pe laptop ar fi bine în pauză să eviți ecranele (TV, laptop sau telefon).

În plus, trebuie să fim atenți și la alocarea resurselor, cum ar fi atenția sau efortul. Așa cum am spus deja, e posibil să ne mai fugă mintea la alte lucruri. Nu e o problemă că se întamplă asta. E important ca atunci când realizezi că ai citit 2 pagini, dar nu ai reținut prea multe, să reiei cele 2 pagini și nu să treci mai departe, cu gândul că vei reveni la ele data viitoare. S-ar putea ca paginile respective să conțină informații importante, care se leagă de ce ai citit deja sau ce urmează să citești. Dacă nu le analizezi, s-ar putea ca restul materialului să nu aibă sens sau să fie înțeles greșit. Strategia Pomodoro amintită mai sus, ne ajută și să ne dozăm efortul. E posibil ca pentru unele materiale mai complexe sau mai dificile să avem nevoie de mai mult efort pentru a le înțelege. Recomandarea este să începem cu aceste materiale și să le lăsăm pe cele mai ușoare (cum ar fi parcurgerea notițelor de la un seminar la care am participat și l-am înțeles de la ore) pentru a doua parte a sesiunilor de învățare.

  1. Etapa de reflecție

În această etapă evaluăm obiectivele pe care ni le-am stabilit în etapa de pregătire, dar și modul de desfășurare a sesiunilor de învățare. Scopul acestei etape este de a evalua cum am învățat și a vedea dacă e nevoie să facem ajustări: poate e nevoie să elimin și mai mulți distractori, poate strategia de învățare nu a fost potrivită sau poate totul a funcționat foarte bine și am terminat mai repede ce mi-am propus să fac. Astfel, dacă ne dăm seama că nu ne-am apropiat de obiectivul propus, încercăm să vedem ce nu a mers bine și să ne adaptăm strategiile de învățare. Pe de altă parte, dacă mi-am atins obiectivul mai repede și am rămas cu o jumătate de zi liberă, îmi propun obiective noi de învățare pentru timpul rămas.

Tot în această etapă ar fi bine să ne autoevaluăm cunoștințele învățate. Pentru a face acest lucru, putem să ne folosim de flashcard-urile pe care le-am făcut deja (sau să le construim dacă încă nu le avem), să îi rugăm pe colegi să ne pună întrebări din materie, să fac un rezumat al informațiilor învățate sau să încerc să îi explic unei alte persoane materialul învățat. Atunci când învățăm ca și cum ar trebui să explicăm mai târziu materialul respectiv altcuiva, creierul nostru procesează în adâncime informația, pentru că modul în care învățăm e diferit. Astfel, întrebați-i pe părinți, prieteni,vecini dacă vor să învețe ceva nou, iar dacă nu vor, învățați-i oricum! O altă strategie de autoevaluare e metoda 3-2-1. Metoda presupune notarea a 3 lucruri pe care le-am învățat, 2 lucruri despre care vreau să citesc suplimentar și 1 întrebare la care n-am găsit răspuns. Dacă folosești metoda de mai multe ori, la final vei avea un set de întrebări de pus profesorului.

Așadar, e important să înțelegem că avem un rol activ în învățare și destul de mult control asupra acestui proces. Ține și de noi să ne structurăm sesiunile de învățare astfel încât ele să fie eficiente. Metodele propuse de învățarea autoreglată presupun exercițiu – nu te speria dacă nu îți iese din prima. Important este să perseverezi și să te monitorizezi constant. Astfel, vei învăța ce este cel mai potrivit pentru tine, cum poți tu învăța cel mai eficient. Baftă!